Lipsa de energie, stresul, echilibrul precar între ce suntem și cine vrem să fim, pe care le resimțim uneori poate rezulta de cele mai multe ori din faptul că există zone din viața noastră care nu funcționează cum ne-am dori.
De exemplu: dacă nu știi să gătești, vei consuma mai mult timp pentru a învăța să prepari bucate sau vei fi nevoit(ă) să plătești o sumă mai mare de bani pentru a-ți procura mâncarea.
Pentru a identifica starea de satisfacție personală cu privire la prezența sau lipsa armoniei în viața noastră, vă propun un exercițiu care ne ajută să ne examinăm toate aspectele vieții noastre. Astfel, vom avea mai multă claritate asupra imaginii de ansamblu care reflectă modul în care roata vieții noastre poate fi pusă în mișcare sau dacă se blochează pe undeva.
Dacă notezi pe o scară de la 1 la 10 nivelul tău de satisfacție în diferitele zone de pe roată, și apoi hașurezi cu o culoare, vei putea vedea în care arii îți vei putea reconcentra energia și unde ai putea să îți aloci mai mult timp pe viitor. Astfel, vei putea să reechilibrezi zonele „blocate” și să-ți fortifici zonele de care ești „mulțumit(ă)”.
Pentru a-ți face propria diagnoză, îți propunem să parcurgi următorii pași:
A. Gândește-te la cele mai importante dimensiuni ale vieții tale pe care le consideri cele mai importante pentru tine, în această etapă de viață în care te afli.
Pentru a evalua care sunt cele mai importante, gândește-te la următoarele răspunsuri:
Ce roluri ai în viață? Exemplu: fiică/fiu, frate/soră, coleg, profesor, inspector, director, mentor, coechipier, prieten etc.
Care arii ale vieții tale sunt importante pentru tine?
Exemplu: exprimarea artistică, atitudinea pozitivă, cariera de dascăl, educația personală, educația copiilor, familia, prietenii, independența financiară, sportul, plăcerea de a urca pe munte, impactul pe care-l ai ca profesor asupra elevilor cu care lucrezi etc.
O combinație dintre aceste aspecte care reflectă prioritățile tale în viață.
B. Pe fiecare dimensiune a cercului, marchează numărul care reprezintă cel mai bine gradul tău de satisfacție față de acel aspect al vieții tale
1=satisfacție foarte redusă
10 = satisfacție foarte ridicată
C. Unește toate punctele marcate pe fiecare segment în interiorul cercului.
Reflectează: Ce se întâmplă cu roata ta? Se învârte sau se blochează?
D. Care sunt zonele vieții tale pe care consideri că ar fi de preferat să te concentrezi mai mult?
E. Acum, întoarce-te la roată și marchează distinct numărul care reprezintă gradul ideal de satisfacție (pentru fiecare domeniu al vieții tale) pe care dorești să-l obții în viitorul apropiat.
Unește aceste noi puncte, de data aceasta, cu altă culoare.
F. Cum îmi împart timpul între cele 10 arii ale vieții mele? Care este ariia care îmi ocupă cel mai mult timp? Ce îmi propun să fac diferit?
G. Dacă ai rămas între două decizii, poți folosi următoarea metodă pentru a face roata „să se învârtă”:
Peste tot în lume, oamenii regândesc conceptul de a stabili un echilibru între viața personală și cea profesională. Nu mai văd acestea ca fiind două entități separate, ci acceptă că munca poate întrerupe din timpul personal, precum și faptul că aspecte ale vieții personale pot întrerupe munca.
Este aproape imposibil să ții aceste aspecte într-un echilibru perfect, însă poți opta pentru armonie între cele două prin intercalarea eficientă a lor. Un program de muncă flexibil, precum și abilitatea de a face uz de tehnologia mobilă, este o modalitate preferată de unii dintre noi pentru a găsi un echilibru, iar această tendință devine din ce în ce mai populară în rândul oamenilor muncii de pe întreg mapamondul.
Pentru a putea evalua cât mai acurat percepția pe care o ai referitoare la dimensiunile vieții tale, înainte de a stabili gradul de satisfacție, adresează-ți următoarele întrebări:
1. Spiritualitate
Cum apreciezi abilitatea ta de a te bucura și celebra viața?
Cum îți evaluezi sensul și misiunea pe care o ai de îndeplinit în această viață?
2. Distracția și Pasiunile
Cât de mult timp simți că acorzi pasiunilor și proiectelor tale personale?
Cât de des te vezi cu prietenii tăi dragi?
Cât de mult investești în a-ți satisface pasiunile și te distra?
Cât de des îți acorzi timp pentru a te distra și face lucruri care te încarcă pozitiv?
3. Implicarea în comunitate
Cum apreciezi abilitatea ta de a te conecta și a împărți resurse specifice cu cei din comunitatea în care traiești?
Contribui cu generozitate și regularitate necondiționat în comunitate, fără a te gândi la vreo recompensă?
Există vreun nivel al contribuțiilor tale pentru comunitate pe care ai vrea să-l atingi?
4. Relațiile cu familia și prietenii
Cum ai descrie calitatea relațiilor tale sentimentale, anterioare și actuale?
Cât de mulțumit(ă) ești de relația în care te aflii?
Cum apreciezi calitatea relației și întreținerea acesteia cu membrii familiei?
Cum apreciezi calitatea relațiilor cu prietenii, cunoștințele apropiate ție?
Căt de des îți vizitezi părinții/frații/surorile?
Cât de mult timp acorzi relației cu persoanele din familia ta?
5. Bani/Economii/Finante
Cât de independent financiar te consideri?
Cât de preocupat ești de nivelul venituriloe și cheltuielilor tale lunare?
Cât de predictibil este să-ți menții nivelul de trai indiferent de ce se poate întâmpla din punct de vedere economic?
Cât de mulțumit(ă) ești de nivelul tău de bunăstare materială actuală?
6. Profesie/Cariera/Misiune
Cât de fericit(ă) ești acum cu job-ul pe care îl ai sau cu activitatea profesionala pe care o desfășori?
Cum apreciezi emoția și împlinirea pe care le simți la locul actual de muncă?
Cât de mulțumit(ă) ești de rezultatele de până acum obținute în raport cu menirea ta?
Ceea ce faci presupune vocație și ăndeplinirea unei misiuni mai mare decât tine?
7. Dezvoltarea personală
Cât de responsabil(ă) te simți față de nivelul actual educațional personal?
Ce nota ți-ai da pentru sinceritatea și obiectivitatea cu care ai răspuns până acum la întrebările anterioare?
Cât de mult consideri că ești creatorul/creatoarea propriei vieți?
Cât de mult crezi că de tine depinde schimbarea pe care ai vrea să o vezi în lume?
8. Sănătate și energie
Cât de mulțumit(ă) te simți cu starea generală de sănătate?
Cât de multă bună dispoziție ai de obicei, în această perioadă?
Cum apreziezi nivelul de energie pe care îl ai pe parcursul unei zile?
Care este raportul dintre mișcarea fizică efectuată zilnic și greutatea ta corporală?
Cum te vezi din punct de vedere al sanatatii si miscarii fizice peste 1-3 ani? – Raspunsul, trece-l pe o foaie separat!
9. Partenerul, iubirea și emoțiile
Cum te evaluezi din punct de vedere al stării psihologice generale, al calmului și al stabilității emoționale?
Câtă maturitate consideri că ai în modul în care jonglezi cu provocările emoționale acasă? Dar la serviciu?
Cât de des îți amintești că este important să acorzi timp, atenție și energie pozitivă persoanei semnificative din viața ta?
Cât de des petreci timp de calitate cu persoana semnificativă din viața ta?
Cât de fericit(ă) te simți acum?
10. Mediul și protejarea acestuia
Cât de importantă și de actualitate este pentru tine problema legată de necesitatea protejării mediului?
Cât de mult te afectează nedreptățile care au loc în diferite părți ale lumii unde mediul este exploatat pentru îmbogățirea unei mici caste de oameni?
Cât de important este pentru tine ca urmașii tăi să beneficieze de o natură curată, apă și aer nepoluate?
Cât de mult îți pasă de modul în care este abordată tema sustenabilității planetei la ora actuală?
Creierul uman conține aproximativ 86 miliarde de neuroni, și e conectat prin cel puțin câteva sute de trilioane de sinapse. Modelul de conectivitate între neuronii creierului, adică toți neuronii și toate conexiunile lor, se numește conectom. Conectomul încă nu a fost cartografiat, și există și alte aspecte legate de semnalizare neuronală. Există sute, posibil mii de diferite tipuri de conexiuni, sau sinapse. Fiecare funcționează ușor diferit. Unele lucrează mai repede, altele mai lent. Unele cresc sau se micșorează rapid în procesul de învățare; altele sunt mai stabile în timp. Și dincolo de miliarde de conexiuni neuronale precise, unu la unu, unii neuroni emit la rândul lor neurotransmițători care afectează mulți alți neuroni în mod simultan.
Dacă vorbim de creierul uman, Jonas Frisén de la Karolinska Institutet a estimat că producem 700 de neuroni noi pe zi în hipocamp. Poate credeți că nu e mult, comparativ cu miliardele de neuroni pe care-i avem. Dar până împlinim 50 de ani, vom fi schimbat toți neuronii originari din acea structură cu neuroni noi, generați de creierul adult.
De ce sunt importanți acești neuroni noi și care sunt funcțiile lor? În primul rând, știm că sunt importanți pentru învățare și memorie. Am demonstrat în laborator că blocarea funcției creierului adult de a produce neuroni în hipocamp blochează anumite funcții ale memoriei. Asta se aplică în special la recunoașterea spațială, de exemplu, cum vă orientați prin oraș.
Încă învățăm multe lucruri: neuronii nu sunt importanți doar pentru capacitatea memoriei, ci și pentru calitatea memoriei. Ei adaugă timp memoriei noastre și ne ajută să diferențiem între amintiri similare, de exemplu: cum îți găsești bicicleta, pe care o parchezi zilnic în aceeași zonă a gării, dar în locuri ușor diferite?
Atunci când ne gândim la felul în care funcționează creierul, adesea intrăm în simplul motiv: presupunem că este un organ care "generează" emoții și gânduri, ca și cum funcționarea lui ar putea fi descrisă în funcție de funcționarea sa generală. Dar adevărul este că cheia pentru ceea ce gândim, simțim și facem este la scară microscopică, la nivelul neuronilor.
Aceste celule nervoase sunt responsabile în principal de generarea unui flux constant de informații care se deplasează de la o parte a sistemului nervos la celălalt și sunt prelucrate de diferitele organe ale creierului. Dar, încă o dată, cheia înțelegerii psihicului nu se găsește în ceva atât de ușor de izolat și observat ca un neuron. Este situat în ceea ce stim ca sinapselor si diferitele lor tipuri .
Synapse: un spațiu de comunicare între neuroni
O definiție simplă a ceea ce este o sinapsă poate fi următoarea: este vorba despre conexiunea stabilită între doi neuroni acele informații referitoare la impulsurile electrice sunt transmise.
Astfel, sinapsul nu este exact un organ și nici măcar nu este o parte anatomică a unei celule nervoase. Este un loc în care doi neuroni sunt trimise informații pentru a afecta funcționarea celuilalt.
În multe cazuri, sinapsele sunt stabilite între un capăt al unei părți a neuronului numit axon și dendrit, o parte din neuronul receptorului. Cu toate acestea, există și alte conexiuni în care sinapsele sunt stabilite, de exemplu, de la un axon la alt axon.
Diferitele tipuri de sinapsă pot fi clasificate în moduri diferite. Este important de observat că, deși funcția sinapselor este de a oferi un context în care un neuron poate inhiba apariția unui impuls electric într-un alt neuron, ceea ce trece prin sinapse nu este de obicei un semnal electric, cel puțin în cazul ființelor umane.
Acest lucru se datorează faptului că există două tipuri principale de sinapse, care sunt următoarele.
În aceste cazuri există un curent electric transmis de la un neuron la altul, direct. La om, acest tip de sinapsă este prezentă numai în anumite părți ale retinei.
Sinapse chimice ::: În cea mai mare parte a sistemului nervos al ființelor umane, acesta este singurul tip de sinapsă care există. În el, curentul electric care ajunge la capătul neuronului cel mai aproape de celula nervoasă în care doriți să influențezi, generează eliberarea anumitor substanțe chimice, numite neurotransmițători, care navighează prin spațiul sinaptic.
Unele dintre ele sunt capturat de structuri numite receptori sinaptici , care de acolo declanșează un proces sau altul în funcție de molecula care le-a atins (sau, în unele cazuri, acestea sunt momentan blocate).
În funcție de locația sa ::: Din punctul în care un neuron comunică cu celălalt prin spațiul sinaptic, este posibil să găsim următoarele tipuri de sinapsă.
În acest caz, butonul terminal al axonului intră în contact cu suprafața soma, adică corpul celulei nervoase .
Este tipul de sinapse par excellence. În el, axonul vine în contact cu coloanele dendritice ale dendritelor.
Un axon vine în contact cu altul.
Am văzut deja că o bună parte din mecanica sinapselor se bazează pe utilizarea neurotransmițătorilor, care ele sunt o gamă foarte variată de molecule care, în anumite cazuri, acționează și ca hormoni dacă trec în sânge.
Deși acest aspect al neuroștiinței este foarte complex și fiecare substanță este asociată cu sute de interacțiuni diferite, care variază și în funcție de context, de partea sistemului nervos în care acționează și de efectele lor asupra diferiților receptori neuronali, se poate spune că rolul fundamental al acestor particule Se împarte în două: excitație și inhibare . Adică, la o sinapsă, un neurotransmițător poate crește probabilitatea ca impulsul nervos să nu apară în neuronul post-sinaptic sau poate cauza creșterea acestora.
Pe de altă parte, neurotransmițătorii nu au întotdeauna o acțiune directă asupra celulelor nervoase care le captează. De exemplu, unii dintre ei nu ajung nici măcar la destinație și sunt capturați de receptorii aceluiași neuron care le-a eliberat mai târziu să fie descompuși și reciclați, iar alții, în ciuda faptului că ajung la neuronul post-sinaptic, îl influențează doar. indirect, la activați o serie de mesageri secundari Ei interacționează cu multe elemente ale celulei nervoase înainte de a genera un efect dincolo de aceasta.
În anii In 1954 Julian B. Rotter, un psiholog American care a dezvoltat și teoria învățării sociale, lansează teoria „locus-ului de control”. Locusul de control este o gradul în care te aștepți să îți atingi obiectivele și țelurile dorite. Cu alte cuvinte, este gradul în care tu atribui comportamentul tău unei cauzalități externe (factorii de mediu) sau unei cauzalități interne (propriile decizii).
Persoanele care cred că pot controla sursa recompenselor și pedepselor au locus de control intern (recompensele sunt determinate de propriul comportament, de propriile capacități și atribute), iar cele care cred că recompensele și pedepsele nu pot fi controlate de către ele (recompensele sunt controlate de către ceilalți, de șansă, noroc sau destin) au un locus de control extern.
Oamenii cu un locus de control extern se simt controlaţi de factorii externi. Le este teamă de ceea ce spun oamenii, de autorități, de problemele din cuplu, de relația cu părinții sau frații şi de orice altceva care, în mod normal, nu ar trebui să aibă o influenţă atât de mare asupra psihicului. Aceşti oameni simt că au scăpat lucrurile de sub control şi drept urmare se simt frustrați, furioşi, temători, ostili, cu o stare generală de anxietate.
Oamenii cu un locus de control intern simt că deţin controlul deplin asupra propriei vieţi. Se simt stăpâni pe propria viață, puternici şi încrezători. Au o stare pozitivă şi de regulă văd contextele cu optimism. Aceştia se simt minunat cu privire la propria persoană şi consideră că au controlul asupra destinului propriu. Cu alte cuvinte, sunt adepţii zicalei “destinul ţi-l creezi singur(ă)”.
Există o legătură foarte strânsă între nivelul de responsabilitate pe care ţi-l asumi şi nivelul controlului pe care simţi că-l deţii asupra vieţii tale. Cu cât eşti mai responsabil(ă) şi nu te laşi influenţat(ă) de alţi factori, cu atât dezvolţi un locus de control intern, şi vei deveni mai puternic(ă) şi mai încrezător/încrezătoare în propriile forţe.
Locus-ul de control intern (motivație intrinsecă) este asociat cu:
Abilități mult dezvoltate
Coeficient ridicat de inteligență emoțională
Experiență sau dorință nedisimulată în lucru cu oameni
Relaționare socială ridicată
Respectul de sine
Multipe percepții pozitive cu privire la sine și la ceilalți
Un grad ridicat de toleranță și flexibilitate
Viziune pe termen lung
Putere de persistență în acțiune și perseverență
Putere de a amâna gratificațiile mici pe termen scurt în vederea obținerii unor beneficii viitoare, de mai mare amploare
Planificarea obiectivelor personale, pe termen mediu și lung
Un angajament crescut față de dezideratele personale
Motivația intrinsecă
Gradul de satisfacție personală
Prin opoziție, locus-ul de control extern (în afara propriului control) este asociat cu:
Evitarea situațiilor presante/conflictuale
Capacitate scăzută de confruntare și susținerea perspectivei proprii
Frica de a fi evaluat, judecat, observat etc.
Reacții emoționale în care liberul arbitru este foarte puțin angajat. Liberul arbitru este definit în acest context, ca distanța între stimul și răspuns.
Putere redusă de anticipare a rezultatelor pozitive aduse de un efort susținut
Norocul, destinul sau karma sunt văzute ca elemente implacabile
Lipsa de perseverență și renunțare la obiective dupa primele obstacole întâlnite
Unele cercetări au constatat că persoanele cu Locus de control intern funcționează mai bine din punct de vedere academic, sunt mai independente, mai sănătoase și se simt mai puțin deprimate decât persoanele cu Locus de control extern (Presson și Benassi, 1996; Lachman and Weaver, 1998). De asemenea, alte cercetări arată că persoanele cu Locus de control intern sunt mai deschise la schimbare, au atitudine pozitivă și reușesc să facă față stresului cauzat de anumite situații, inclusiv când este vorba despre problemele conjugale (Miller, Lefcourt, Holmes & Ware, 1986).